#royalfamilygoals, capitolul Nunta

Nu am nimic pregatit. Nici decorurile, nici invitatie, nici macar lista de invitati. Nu imi trece prin minte nici un model de rochie, toate mi se pare minunate, dar parca niciuna nu pare sa fie mai rasarita. Poate pentru ca mi se pare ca nu evenimentul conteaza, cat dragostea care te asteapta acasa, mai ales in zilele cand nu porti rochii frumoase…

Am ales insa locatia, pentru ca familia sotului este departe si invitatii mai multi se numara printre ei. Ne gandim ca nunta este totusi o celebrare impreuna cu cei care ne iubesc, asadar tinem sa fim impreuna cu familia intreaga, din toate colturile lumii. Nunta nu e numai pentru noi. Caci noi facem Nunta acasa in fiecare zi de fiecare data cand ne privim in ochi.

Nu putem sa negam ca avem o dragoste cutremuratoare pentru munte. Daca ar fi fost mai multi membri ai familiei in zona Brasovului unde locuim noi, ne-am fi facut nunta aici, in aerul aprig si ametitor de gustos. Cautand locatii diferite din tara, mare mi-a fost mirarea cand am gasit una tare ademenitoare chiar aici – un salon de evenimente in Poiana Brasov care desprinsese niste detalii de poveste din tot cadrul visului nostru. Pentru ca am lucrat in HoReCa atat in Brasov cat si in Poiana, stiam ca nu sunt prea mult locatii care se ocupa cu organizare de evenimente in Brasov  care sa fie deosebite, putin boeme, si inconjurate de padure. De fapt asta am gasit si in Cluj, un local in padure… In oglinda, dar in cealalta parte a Transilvaniei, era si Hotel Royal, cu pereti si tavan de lemn, cu liber arbitru la decoratiuni, avand un quelque chose ce te farmeca. Poate ca altora le plac locatiile mai stilate, mai scumpe, mai sclipitoare. Noua ne place lemnul. Ni se pare cel mai #royal material din toate.

Tocmai din acest motiv, ne-am gandit ca aranjamentele de pe mese trebuie musai sa fie cu lemn. Suporturi de lemn, crengute din padure asezate langa flori, lumanari puse pe bucati mici de lemn brut, nu neaparat lacuit. Sa fim asa, ca intr-o poveste de la cabana, numai ca imbracati un pic mai extravagant. Imi place si ideea de fum si lemn, cumva ma duc cu gandul la un foc de tabara in care nu exista limite, ci doar cantec si voie buna. Asa vad nunta noastra, plina de energie frumoasa, muzica, dragoste si rasete. Si dans. Dans prin flori, dans prin fum, dans printre nori… cu Walking in the air de la Nightwish cantand in surdina. Sau poate eu, in urechea sotului. Nu se stie niciodata!

 A doua zi, as sta sa privesc zorile peste munte cu un ultim pahar de sampanie dulce in mana, la domnul sot in brate, pe acest scaun corai cu flori care parca e din ceva basm de Fratii Grimm. Nu stiu cum le-a trecut prin cap celor de la Royal sa creeze asa o recuzita, insa observ pe poza si o domnisoara care face aranjamente florale, asadar e mana mai multor artisti la mijloc! Exact cum iubesc si cum mi se pare firesc – evenimentele epocale trebuie sa fie incununate de suflet de artisti!

Poate la nunta de argint alegem muntele ca si locatie. Nu de alta, dar parca prea ne vrajeste de fiecare data cand iesim din casa pentru a saruta aerul din jurul lui!

N.B. Acest articol a fost redactat pentru competitia Super Blog 2017

You may also like

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *