Luptand neluptele

Nu se intampla mult timp nimic. Ani de zile e liniste. E fara foc. E fara pulpa. E doar lupta, munca, dorinta, cerinte, speranta pentru unii…o zbatere infundata, acolo, adanc, departe, acoperita cu gresie, cu covor, cu praful de pe covor, cu picioare pe covor, cu dragoste pe covor, cu botosei pe covor… timpul nu exista, dar ce facem cand ne dam seama ca totusi, am ales sa facem niste lucruri care ne-au epuizat? Sau nu ni s-au potrivit?
Dar poate ca trebuiau sa ne epuizeze. Dar poate ca ni s-au potrivit. Exact asa busite si „gresite”cum ni se pare ca au fost. Daca erau altfel, nu trageam concluziile de acum. Nu ne dadeam seama de puterea luptelor. De puterea noastra. Fara razboi, Braveheart nu mai avea sansa sa arate cat de Brave si cat de Heart este. Si totusi, ne agita. Ne face tornada umana. Ne baga in ceata. Nu stim pe ce sa punem mana. Si atunci cum poti, in timpul nebuniei, sa  iti spui de mii de ori pe zi: „se intampla asa pentru ca lupta scoate afara din mine tot ce e mai bun; pentru ca asa am nevoie; pentru ca asa imi dau seama cu cine m-am intovarasit; pentru ca doar asa imi dau sansa sa aleg altfel decat pana acum; pentru ca vreau sa evoluez, la naiba”. Exista un moment, sau mai bine zis, exista de foarte multe ori un moment … in care nu stii daca sa te agiti, pt ca asta inseamna lupta, sau sa te linistesti, pt ca asta inseamna lupta.
Vrem sa iesim invingatori noi cu noi (pentru ca am exclus din start ca ne mai demonstram in fata altora, ca am facut asta destul ani de-a randul…), dar cum mai arata, de fapt, Lupta? Cum o recunosti? Pentru ca daca e sa ma uit in oglinda, o incurc cu frica de atat de multe ori, doar pentru ca sunt facute din acelasi soi de foc.

Rabdarea e lupta. Fie ca e pe moment, sa nu sari impulsiv, si sa taci ca sa asculti si sa te formulezi bland, fie ca astepti luni de zile sa se disipeze ceata altuia si sa se hotarasca sa traiasca mai mult pentru el si mai putin pentru altii, din…datorie.
Stradania e lupta. Ca iti pui intrebari, ca te gandesti cum sa faci, daca sa faci, sa lasi reactiile vechi sa stea acolo unde le-ai lasat, si sa ai altele noi, sa iti dai date scadente si apoi sa le prelungesti, invatand sa fii flexibil tu cu tine si nu obsesiv-compulsiv.
Iertarea e lupta. Acceptarea ca oamenii nu sunt ca tine. De rabdatori, de dornici de stradanie, de iertare, de acceptare. Iertarea e lupta pentru ca taie foarte multe stringuri care te tin in urma. Si e bine.
Tacerea e lupta, la fel cum a vorbi e lupta. Trebuie sa fii destul de dibace ca sa stii cand si cum sa le folosesti pe fiecare. E nevoie de amandoua. Majoritatea tac cand e nevoie teribil sa spuna, si spun, cand tacerea ar incununa tot. Si eu le confund. Si ma oftic mereu. Dar si oftica e lupta…pentru ca iti dai seama ca puteai face altfel si deci creezi instant oportunitatea pentru viitor de a incerca iar.

Si atunci ce NU e lupta?
Sa treci peste lucruri, in loc sa treci prin ele. De frica.
Sa inchizi ochii cand te deranjeaza sau te doare, in semn de sacrificiu sau „din dragoste”. Aia nu e dragoste. Si categoric, nu de sine. E frica.
Sa spui „da” cand vrei sa spui „nu”. Oare tot de frica?…
Sa taci cand trebuie sa spui si sa spui cand trebuie sa taci,si sa nu iti pese dupa ce urmari are. Adica, sa nu te oftici si sa te agiti ca ai inversat lucrurile, ca sa faci altfel pe viitor. Aia e Lupta…
Sa fii indiferent si sa lasi lucrurile sa se intample pe fundal, desi sunt legate de tine direct.
Sa te tii strans,cand e nevoie sa lasi liber.
Sa te prefaci ca ceva nu se intampla, doar pentru ar durea prea tare confruntarea cu adevarul tau veritabil. Si deci, sa iti distragi atentia cu o mie de nimicuri. Sau chiar lucruri mari. Sau chiar alte fugi. Sau alte incercari de lupte. Daca ingropi o lupta, incepand alta, mor amandoua.

Si totusi, chiar si ce NU e lupta, poate deveni lupta intr-o secunda.
Schimbarea de perspectiva schimba tot.
Tine de cat de tare poti sa stragi din dinti in momente cheie. Pentru ca desi e greu, vrei s-o faci. Si o faci.

You may also like

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *