Increngaturi

Se aduna in caus de palma uda toate nestematele neimplinirilor mele
Ca sa devina sirag pe care sa il port cu dragoste
Pentru ca nu mi-e rusine ca altii cred c-am gresit.
N-am gresit.
Am ales intr-un fel in care m-a imbogatit atat de mult
Incat sunt miliardara
In priviri calde
In blandeti ce mi s-au adresat
Si in harnicie.
O harnicie pe care nu stiam ca o am in mine,
De frica geneticii care putea sa mi se puna impotriva, insa
N-a facut-o.
Se aduna in caus de palma uda toate nestematele necantarilor mele
Toate datile cand am ramas fara grai
Si care m-au amutit, dar nu de prea mult bine.
Nu mi-e frica de nimic ce a sa vina
Si nu mi-e frica de nimic ce a fost vreodata
Pentru ca sunt atat de singura eu in mine
Incat nici macar timpul nu ma poate atinge
Si e bine.
Se aduna in caus de palma uda toate nestematele neintelegerilor mele
Pentru ca am inteles ca nu trebuia sa le inteleg atunci
Cand am tras de ele sa le inteleg
Si le-am intors pe toate partile ca sa le dibuiesc,
Ci atunci cand
Ele trag de mine sa le inteleg.
Se aduna in caus de palma uda toate nestematele
Neimplinirilor, necantarilor si neintelegerilor mele
Ca sa le pup fruntea ca unui copil
Si sa le trimit la culcare
Dupa ce le-am spus povestea recunostintei mele
Ca m-au neimplinit
M-au oprit din cantari
Si m-au aruncat in ceata
Exact atunci cand aveam nevoie
Ca sa devin libera
Si sa aleg din nou
Sa fiu neimplinita in ceva ca sa ma implinesc in altceva,
Sa nu cant ceva ca sa cant altceva
Si sa nu inteleg ceva ca sa inteleg altceva
Si in esenta, sa aleg iar si iar
Sa incep de la capat.

You may also like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *