Ce ne face „Scoala” în secolul vitezei

Se intampla deja de prea mult timp si s-au repetat momentele asa de voluptuos incat trebuie sa le asez intr-un caus de palma. Sa le vad gramada, sa le aud rostite, sa vad negru pe alb.
Incerc sa ma educ sa nu judec. Incerc sa ma educ sa nu evaluez eu oamenii, pentru ca nu sta in puterea mea sa fac asta-fiecare are drumul lui, lectiile lui, momentul lui perfect ca sa isi implineasca un vis sau o chemare.

O sa indraznesc sa spun ceva ce o sa deranjeze pe multi.
Ceva ce o sa deranjeze pe cei care nu stiu sa vada dincolo de acest concept, si mai ales cei care se simt vizati. Ma doare. Asa de mult, incat am hotarat sa devin unul din partea opusa. Ca sa imi demonstrez mie ca se poate si sa alin cumva, fostul elev, student si cursant din mine care nu a primit ce si-a dorit: indrumare.

Gata? O zic!
Scoala din ziua de azi ne strica!

Schimatic, rezolv problema, ca sa nu se lase cu tunete si fulgere.

ȘCOÁLĂ, școli, s. f. 1. Instituție de învățământ public unde se predau elementele de bază ale principalelor discipline; ◊ p. ext. activitate legată de acestă instituție; învățătură, învățământ. ♦ Localul, clădirea în care este instalată și funcționează instituția de mai sus. ♦ Totalitatea elevilor și a cadrelor didactice dintr-o asemenea instituție de învățământ. 2. Fig. Izvor, sursă de cunoștințe, de învățături; mijloc, sistem de instruire într-un anumit domeniu; p. ext. învățătură, experiență dobândită pe această cale. 3. Fig. Curent, mișcare științifică, literară, artistică etc. care grupează în jurul ei numeroși adepți; baza teoretică a acestei mișcări. ◊ Expr. A face școală = a avea un număr de adepți. – Din bg., sb., rus. škola, pol. skola.  

„Profesorii”…

Izvor, sursa de cunostinte…insa nu o biblioteca ambulanta! Scoala nu este doar un prilej de a inmana altor oameni o lista de carti, manuale si indrumare. Citita sau necitita de tine, sau care este doar o programa impusa. A parcurge doar programa cu un elev este pe cat de folositor (pentru ca trebuie sa indeplinim niste standarde de minime cunostinte pentru a supravietui), pe atat de lipsit de sensibilitate in privinta unicitatii fiecaruia, talentelor lor, inclinatiilor stiintifice, sportive, artistice. A ramane intre patru stalpi,mereu aceiasi, ani de zile, aplicand aceleasi sabloane indiferent cine isi pune palmele in fata ochilor tai ca dascal, doar ca sa primeasca un pic din abundenta cunostintelor tale…este moarte sigura.

Imi pare rau de profesorii care devin profesori doar pentru ca nu au reusit ei insisi in domeniu si singura lor posibilitate a ramas sa predea materia respectiva, ca sa iasa de-un salariu, dar nu ca sa inspire, sa sadeasca si sa admire apoi inflorind.
Imi pare rau pentru profesorii care cred ca daca esti harnic, si ceri mai mult de la ei decat programa, ori esti de parere ca unele lucruri le poti manui diferit fata de standarde, creand ceva nou -te crezi prea important, ca nu ai personalitate, ca esti obraznic, rebel sau necugetat.
Imi pare rau pentru profesorii care nu indraznesc sa vada in studentii lor, sa caute intrebarea din spatele intrebarii lor, care nu au incredere in ei, si deci nu le tin spatele in momente de vulnerabilitate vadita.
Imi pare rau pentru profesorii care nu raspund creativitatii oamenilor mai mici din fata lor, care in loc sa creeze ceva personalizat fiecarui suflet si fiecarei minte in parte, aplica acelasi sablon cu toata lumea, facandu-te sa crezi ca tu esti gresit ca putin iti zboara inima in modalitati magice, in spatele, in afara si inconjurul a ceea ce face toata lume, fara sa scoata un sunet.
Imi pare rau pentru profesorii care cred ca te invata „carte” doar pentru ca dicteaza zeci si zeci de pagini pe ora, neoprindu-se o clipa sa explice, sa intrebe, sa te faca sa te indoiesti de ce stiai -pentru ca apoi sa iti reconfirmi sau sau poate sa intelegi cu totul altfel o chestiune.
Imi pare rau pentru profesorii care au titluri si doar atat, care scriu carti pe care de fapt nu le scriu ei ci discipolii lor talentati,dar care platesc pretul uceniciei prin a-si vinde capacitatile…
Imi pare rau pentru cei care nu sunt nici Oameni, daramite Dascali. Sunt cu miile. Cu sutele de mii. Acei oameni care parca nu au inseajuns aer pentru ca e sala plina-ochi de studenti. Acei oameni care te fac sa crezi ca scoala nu e buna, ca tu nu esti bun, ca vrei sa rupi lantul si sa renunti pentru ca sistemul este impotriva ta. Nu este sistemul. Sau poate da, daca este sistemul alcatuit din acesti oameni care nu sunt facuti sa fie Mentori, Muze, Inspiratie, Indrumator, Sfetnic, Preceptor, Povatuitor… stop.

MÉNTOR s.m. 1. Preceptor, educator; îndrumător, povățuitor. 2. Plantă pe care se altoiește o ramură de la o plantă tânără, cu scopul de a-i imprima caracterele acesteia.

Si daca facem asta cu plantele, stiind ca este necesar sa se intample asa, de ce nu facem la fel si cu oamenii?
Sau poate ca facem.
Creem oameni indispusi din cauza profesorilor indispusi.
Oameni lenesi, indiferenti, ipocriti, ignoranti, din cauza celor pe care i-au privit atatia ani in spatele catedrei.
Se altoiesc si formeaza pe altii ca ei.
Dar din dar se face rai…sau nu.

„Studentii”…

Nimic de spus aici decat ca sunt aidoma profesorilor lor.
Pentru ca un Profesor adevarat stie sa vada in spatele unui caracter puternic, violent, defensiv.
Stie sa vada frica de acolo, panica, neincrederea.
Si stie ce sa faca cu ele ca sa se disipeze…
Multi profesori se scuza ca s-au plafonat, ca au devenit ei insisi imposibili, ca nu mai au pofta de invatamant din cauza studentilor care sunt … in toate felurile, incepand cu Superficiali.
Insa in spatele la toata asta sta un suflet Perfect si o minte Perfecta, gata sa fie provocate,sau iubite.
E un efort mare, dar numai un Profesor adevarat stie asta si se inhama la asa drum.
E usor sa dai vina pe altul ca ti-ai oprit tu evolutia.
E greu sa iti dai seama ca daca tu schimbi ceva, totul se schimba in jurul tau.

Am zis ca scoala din ziua de azi ne strica.
Ne strica pentru ca ne taie aripile, pentru ca nu vede in spatele unor ziduri create din frica, pentru ca nu ne lasa sa ne exploram limitele, pentru ca nu ne provoaca.
E o culpa comuna, poate ca si Profesorii, dar si Studentii se tin tari pe pozitie, incercand sa demonstreze care tabara are dreptate.

Nu exista demonstratii.
Nu exista confirmari.
Exista doar… ce faci cu drag pe Pamant. Si ce primesti cu drag. Atat.

 

You may also like

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *